/> Când am venit la mamaie cu bebelușul, primul lucru care m-a întrebat a fost „i-ai tăiat ața?” N-am știut la ce se referă și n-am luat în serios. Ulterior, am aflat că avea un fren lingual restrictiv – tradiționala noastră „ață sub limbă”. Da, bunicile noastre, cele care încă au mai alăptat și au fost învățate, știu de fren și cum se tratează. Vorba aceea, „cine n-are bătrâni, să-și cumpere”.
„Cu toate că în ultimii 10-20 de ani frenul lingual pare că a ieșit „brusc” la suprafață, mențiuni ale sale apar încă din vremurile biblice. În Evul Mediu, moașele păstrau o unghie mare special pentru a reteza frenul direct la naștere”. While it is true that tongue tie seems to have “suddenly” surfaced in the past 10-20 years, mentions of tongue tie can be found as far back as biblical times. In medieval times midwives kept one fingernail long specifically to slit the frenulum directly after birth. [1]
Să începem cu începutul: ce este frenul lingual?
Ca definiție, frenul lingual este o formațiune ce face legătura între mușchiul limbii și planșeul sublingual. Toți avem acest fren și este normal acest lucru. Problemele apar în cazul anomaliilor genetice care pot interfera cu buna funcționare a limbii. Această afecțiune se numente ankyloglosie (fren restrictiv). [2]
Embriogeneză:
În primele 3 luni de viață intrauterine se definitiveaza formarea elementelor gurii. Frenul lingual se reduce treptat până în momentul nașterii. În cazul malformațiilor, acesta persistă sub formă restrictivă. Ankyloglosia se poate asocia și cu alte malformații orale: fren labial (al buzei superioare și/sau inferioare), aderențe ale obrajilor, malformații ale palatului (boltit, despicat, etc) [3]
Incidență:
Frenul restrictiv afectează aproximativ 4-11% din populație, deși se estimează un procent semnificativ crescut în realitate (afecțiune insuficient diagnosticată). [4] [5] Momentan sunt insuficiente studii epidemiologice desfășurate pe acest subiect.
Populația României este de 19.64 milioane de locuitori. [6] Printr-un calcul simplu, rezultă că incidența frenului lingual restrictiv în România este între 785777 și 2160888 cazuri. O parte din aceste cazuri au afectată calitatea vieții.
Fiind o afecțiune genetică, frenul restricitv poate fi întâlnit în cadrul familiei (și nu numai). Apare mai des la băieți decât la fete. [3]
Diagnosticare:
Sursa principalelor probleme în diagnosticarea frenului restrictiv este lipsa unui protocol universal. Se folosesc mai multe criterii de clasificare și evaluare. Ideal este ca frenul restrictiv să fie descoperit cât mai devreme (bebeluși). De vreme ce nu este o afecțiune amenințătoare de viață, ankyloglosia poate fi în continuare întâlnită și în rândul copiilor mari sau al adulților.
Metoda de diagnostic corectă presupune ridicarea limbii cu 2 degete, simpla vizualizare nefiind suficientă (frenul posterior se poate „ascunde” privirii). [7], [15]
Poate fi folosit și un dispozitiv de evidențiere a frenului [8]:
Evaluarea corectă a frenului lingual se face după 2 aspecte:
- Anatomic (prezența și aspectul fizic al frenului)
- Funcțional (mecanismele compensatorii dezvoltate)
Clasificare
În funcție de aspectul frenului:
- Subțire
- Gros (mai greu de observat, adesea asociat cu frenul posterior)
În funcție de caracterul frenului:
- Elastic
- Restrictiv
În funcție de limitarea mobilității limbii: [9]
- Normal
- Moderat
- Sever
În funcție de localizare:
- anterior [10]
- posterior [11]
Clasificarea Coryllos: [12]
Clasificarea Kotlow:
- Clasa I – frenul este anterior și atinge vârful limbii (mobilitate vizibil restricționată)
- Clasa II – frenul este anterior și ajunge spre vârful limbii, fără a-l atinge (mobilitate vizibil restricționată)
Notă: aceste 2 clase sunt diagnosticate mai des, fiind foarte ușor de evidențiat. Din păcate, clasele III și IV (mai ales) sunt foarte des trecute cu vederea.
- Clasa III – frenul ajunge spre jumătatea limbii
- Clasa IV – frenul este situat posterior, poate fi chiar în submucoasă (greu de diagnosticat)
În funcție de extensia liberă a limbii: [13]
- Normal
- Clasa I (ankyloglosie ușoară)
- Clasa II (ankyloglosie moderată)
- Clasa III (ankyloglosie severă)
- Clasa IV (ankyloglosie completă)
Scorul Hazelbaker (evaluare anatomică și funcțională) [12]
| Appearance | Function |
|---|---|
Appearance of tongue when lifted | Lateralisation |
2: Round or square | 2: Complete |
1: Slight cleft in tip | 1: Body of tongue but not tongue tip |
0: V- or heart-shaped | 0: None |
Elasticity of frenulum | Lift of tongue |
2: Very elastic | 2: Tip to mid-mouth |
1: Moderately elastic | 1: Only edges to mid-mouth |
0: Little or no elasticity | 0: Tip stays at alveolar ridge or rises to mid-mouth only with jaw closure |
Length of lingual frenulum when tongue lifted | Extension of tongue |
2: >1cm | 2: Tip over lower lip |
1: 1cm | 1: Tip over lower gum only |
0: <1cm | 0: Neither of above or mid-tongue humps |
Attachment of lingual frenulum to tongue | Spread of anterior tongue |
2: Posterior to tip | 2: Complete |
1: At tip | 1: Moderate o partial |
0: Notched tip | 0: Little or none |
Attachment of lingual frenulum to inferior alveolar ridge | Cupping |
2: Attached to floor of mouth or well below ridge | 2: Entire ridge |
1: Attached just below ridge | 1: Only side edges |
0: Attached to ridge | 0: Poor or no cup |
Peristalsis | |
2: Complete, anterior to posterior | |
1: Partial, originating posterior to tip | |
0: None or reverse peristalsis | |
Snapback | |
2: None | |
1: Periodic | |
0: Frequent or with each suck | |
Scara Martinelli [14]
